Articol interviu: De vorbă cu Adriana BOGDAN, psiholog, psihoterapeut și profesor Montessori de 8 ani pentru copii de 6 -12 ani, cu studii efectuate în domeniu în SUA

Află cum se formează un profesor Montessori, cum e atmosfera la o astfel de clasă, la ce te poți aștepta dacă ai copii de 6-12 ani și ce poți face pentru copilul tău chiar acum apelând la acest specialist

Adriana, ești psiholog, psihoterapeut și profesor Montessori de 8 ani.

Cum ai ales să faci asta și ce a însemnat pentru tine în materie de pregatire? Cum a inceput totul?

– Buna, Rodica. Multumesc mult că m-ai invitat aici, mai ales că numele paginii tale atinge exact preocupările mele curente. Am simțit multă emoție când l-am descoperit.

Revenind la întrebarea ta…ce este interesant este faptul că nu mă pot gândi la formarea mea Montessori fără să mă gândesc la formarea mea anterioară ca psiholog și mai ales ca psihoterapeut specializat în psihodramă.

Pentru mine au mers tot timpul mână în mână. În prezent am 8 ani de formare în psihodramă și 8 ani de lucru ca ghid Montessori.


Încă din prima clipă în care am participat la primul curs de formare în Montessori, deja îndrăgostită de acest tip de educație din etapa anterioară (0-6 ani), mi-am dat seama că educația Montessori de școală și psihodrama se potrivesc perfect. Așa că…din această perspectivă, pregătirea mea a început din 1999, de la primul meu contact cu psihodrama. Un moment semnificativ a fost cel în care am lucrat la Fundația ”Love and Care”, unde am întâlnit primul meu grup de copii de 6-12 ani, alături de un provocator și fermecător grup de adolescenți.

La vremea respectivă nu știam despre educația Montessori, dar am avut ocazia să înțeleg ce înseamnă lucrul cu grupul de copii de vârstă școlară și potențialul pe care îl pot avea copiii, unii în dezvoltarea celorlalți.

Cei cu care am lucrat atunci erau copii cu probleme sociale. Și sper să ajung, într-o zi, să ofer educație Montessori copiilor săraci.

Nu pot să uit bucuria cu care primeau tot ce aveam să le ofer pe atunci prin pregătirea mea și nu pot să uit câte am învățat eu de la ei despre implicarea socială în grup.

Acum pot mai mult, am mai mult de dat. Încă studiez despre cum să scriu proiecte prin care să obțin finanțări la nivelul la care ar fi necesar pentru un proiect așa de amplu.

De ce Montessori și nu altceva? Povestește-ne te rog.

După 10 ani în care am lucrat ca psiholog, bucurându-mă din plin de psihodramă, de care eram îndrăgostită, am devenit mamă.

Și așa a început o nouă dragoste. Cea mai mare dintre ele. Când fetița mea avea un an și jumate, ne-am mutat în New York, unde am avut ocazia să mă îndrăgostesc din nou. De oraș și mai ales de educația Montessori.

Căutam o grădiniță potrivită pentru fetița mea și am descoperit grădinițele Montessori. M-au fermecat prin multe lucruri, dar două aspecte au avut un impact major în îndrăgostirea mea.

Primul a fost faptul că fetița mea, care nu plângea niciodată, a vărsat dintr-un vas fasole sau …altceva pe jos și a plâns. Nu înțelegeam. A plâns, cumva, pentru că a tulburat acea frumusețe, acea ordine desăvârșită care rezona în ea. Încă rezonează. În ciuda faptului că acum e adolescentă. Dar îți trebuie ochi să vezi, acum, această rezonanță, alături de maldărele de haine puse unele peste altele, din ce în ce mai ordonat, ce-i drept. Atunci, micuță, a plâns și când a plecat, pentru că nu dorea să părăsească acel loc. Am revenit și ea a înflorit acolo, la ceva timp după acea vizită.

Este foarte ciudat, nu m-am mai gândit demult la asta. La ce m-a impresionat pe mine…

Al doilea lucru care m-a impresionat a fost o clasă cu copii în care fiecare făcea altceva. Atitudinea lor m-a intrigat enorm. Nu mai văzusem astfel de copii. Arătau așa, ca mici oameni de știință foarte ocupați. Fiecare era foarte concentrat asupra activității lui. Pe fețele lor se combinau într-un mod fermecător concentrarea și fericirea copilărească. Un amestec neașteptat între chipul unui savant care tocmai a descoperit ceva important și chipul unui copil care țopăie prin bălți. Nu știu cum aș putea formula altfel.

Așa că m-am pus pe treabă. Trebuia să aflu mai multe. Se întrezărea o misiune pentru mine. Îmi duceam copilul la grădi, citeam. Îmi adormea copilul, citeam. Nu știam engleză. De altfel eram convinsă că nu o să pot învăța niciodată. Am tradus cuvânt cu cuvânt la început. Nu-mi păsa de efort. Eram nerăbdătoare să văd ce înseamnă următorul cuvânt și tot așa. Astfel am învățat engleză. Engleza cu care ulterior am studiat, pentru 3 veri consecutive, la Hershey Montessori Institute , în Indiana, SUA. Cursul l-am plătit noi. Dar aș vrea să îi asigur pe cei interesați de formare că sigur există școli care pot sponsoriza pregătirea. Cred că sunt destul de căutați ghizii Montessori pentru 6-12 ani. Sunt sigură că multe grădinițe doresc să devină școli. Acesta ar fi cursul firesc, cred.

– Cum e atmosfera la o clasă Montessori?

E adevarat că e o liniște de concentrare, în care copii lucrează ca albinele și prosesorul are rol de îndrumător mai degrabă decât de predicator?

– Într-o grupă de grădiniță, da. Pentru că acolo copiii lucrează singuri. Cei de la școlile tradiționale au cam încurcat lucrurile, îi pun pe cei mici, care mai mult se joacă unii pe lângă ceilalți decât unii cu ceilalți să facă lucruri împreună, iar pe cei de 6-12 ani, în care totul strigă ”împreună”, îi ceartă dacă fac ceva în echipă și numesc asta copiat sau suflat…

Într-o clasă Montessori de școală se va auzi mereu un zumzet, voci. Va fi nevoie, din când în când, ca cineva să reamintească grupului de colegi să vorbească mai încet pentru că nu se poate concentra. Și o va face sunând dintr-un clopoțel care îndeplinește exact acest scop.

Și e normal să se vorbească. Cum altfel să-ți găsești parteneri de lucru, cum să faci proiecte împreună cu ceilalți, cum să rezolvi diferitele situații sociale, conflicte, să răspunzi nevoii de a organiza lucrurile, nevoi care apar mereu într-o minisocietate ca cea din clasă.

Într-o clasă Montessori copiii sunt liberi să se miște în voie, să vorbească și să facă tot ce este necesar pentru a lucra împreună. Este o libertate pusă în slujba unui scop. Scopul pentru care vin la școală. Să învețe, să exploreze, să creeze lucruri împreună.

Există doar două reguli mari în clasă :

1. să nu deranjezi atmosfera de lucru și

2. să te porți cu suficientă grijă cu ceilalți, astfel încât să se mențină starea de bine a grupului.

Restul derivă de aici și sunt subiectul negocierilor, schimbărilor și inclusiv a renunțărilor la reguli care nu plac.

Cu cât copiii sunt mai independenți în lucru, cu atât prezența profesorului este mai puțin evidentă. Adesea poți intra într-o clasă Montessori fără să poți descoperi, din prima, unde este ghidul Montessori. Poate că este pe un scaun, observând clasa. Ar putea fi la o masa sau în dreptul unui covor, dând prezentări copiilor.

Termenul de ghid Montessori (nu învățător) indică tocmai faptul că el nu-și asumă învățarea copiilor, ci ghidarea lor. Le oferă instrumentele de lucru, le arată cum să le folosească, dar învățarea propriu-zisă e în mâinile copiilor, cărora le aparține de drept, și se petrece în timpul relației lor cu materialele Montessori , materiale care le permit să exploreze concepte din ce în ce mai complexe, ca si pe timpul proiectelor și experimentelor pe care le fac.

Materialele Montessori de școală, deși concrete, palpabile, întrupează în ele, într-un mod simplu, idei și proceduri care par adesea complicate.

Există, de exemplu, un material foarte popular printre copii*, care îi conduce pe aceștia, pas cu pas, către decoperirea regulilor de extragere a rădăcinii pătrate dintr-un număr oricât de mare. Și asta la 10-11 ani. Toată educația Montessori este bazată pe extragerea regulilor, nu pe aplicarea lor orbească.

• Am avut absolvenți care, în vacanța de vară dintre a 4 și a 5-a mi-au solicitat să îi învăț radicalii, pentru că nu ajunseseră, în școală, să îi invețe, și doreau. Au fost alții cu care am lucrat, tot în vacanță, fără să-i deranjeze că o fac în timpul lor liber, tot pentru că asta își doreau ei, cu formule de calcul prescurtat, tot capitolul din manualul de a VIII-a și am trecut și la culegeri.

Din păcate, deși noi suntem formați pentru copii între 6-12 ani, cu alte cuvinte pentru a oferi suport copiilor timp de 6 ani, în realitate, în România, copiii nu petrec decât 5 ani în școlile Montessori. După care merg, la gimnaziu, în altă parte.

– Pe langa a fi profesor ești și psiholog și psihoterapeut. Și ai niste idei minunate pe care să le pui în practică și care vor ajuta copii care beneficiaza de educatia Montessori acasă sau foar la grădiniță.

– Pregătirea mea îmi permite să folosesc psihodrama și ca psihoterapie, dar și în scopul formării pe roluri profesionale sau sociale.

Pot lucra cu părinții, pentru dezvoltarea abilităților parentale, cu profesorii pentru optimizarea modului în care interacționează cu ceilalți (elevi, colegi) din rolul lor profesional.

Dar pot lucra, și am lucrat constant cu copiii din clasele Montessori, pentru dezvoltarea abilităților lor socio-emoționale.

În acest fel am folosit psihodrama în clasele Montessori în care am lucrat. În prezent lucrez la o carte despre această îmbinare perfectă, atât în teorie, cât și în practică, între Montessori și psihodramă.

Și am în proiect să ofer acest gen de intervenție și în alte școli în care există fenomene de bullying, sau care, pur si simplu, ar putea adăuga în oferta lor educațională, alături de alte servicii, educația relațională.

Pentru un astfel de scop, organizez sesiuni de formare în care, prin joc, modelare comportamentală, ocazii de a petrece timp de calitate împreună, copiii se pot conecta și pot beneficia de șansa de a trăi într-o comunitate în care fiecare dintre ei contează și în care fiecare învață să comunice mai bine, să interacționeze mai armonios cu alții, să rezolve probleme împreună cu alții și să se susțină reciproc.

Perioada de la 9 la 12 ani este perioada în care trăsăturile de lider încep să se definească. Este păcat că, de cele mai multe ori, nu există un mediu care să le permită să înflorească natural, la timpul lor, și să se dezvolte înainte să depindă atât de multe lucruri de cât de pricepuți lideri au ajuns să fie.

Acum a venit timpul pentru mine să ofer cât mai multor copii din ceea ce știu și și din ceea ce consider a fi foarte prețios. Îmi doresc ca și prin mine, educația Montessori să se deschidă spre lume în cât mai multe feluri. Și să ajungă la voi.

În afara folosirii psihodramei formative în școli (Montessori sau nu), focusul meu principal, ca psihoterapeut, este acela de a lucra, individual, cu copii cu tulburări de învățare de natură emoțională, iar în grup, pe dezvoltarea abilităților sociale. Împreună cu o colegă, organizez grupuri de câte 6 copii de vârste apropiate, de dezvoltare personală sau de psihoterapie prin joc și prin teatru. Este felul în care se desfășoară psihodrama cu copiii.


Lucrez și cu adulții iar aici, mărturisesc, părinții sunt categoria mea preferată. A fi părinte aduce la suprafață multe suferințe din copilărie. Sunt mulți părinți care realizează că, deși au putut trăi ”foarte bine” până acum cu fantomele copilăriei ascunse în cămară, când devii părinte trebuie să ai grijă de ele, dacă vrei să transmiți mai departe, în cât mai mare măsură, doar lucrurile bune.

Dacă sunteți interesați să aflați mai multe despre oricare dintre proiectele menționate, cum ar fi, de exemplu, să vă înscrieți copilul la un grup de dezvoltare prin joacă, sau, pur si șimplu, să puneți orice întrebare, nu ezitati să o contactați pe Adriana Bogdan prin whatsapp, la numarul de telefon 0720.975.812, prin email la adresa: adana.mate@gmail.com sau pe Facebook. https://www.facebook.com/adriana.mat.3

…………

Abonează-te la newsletter și vei primi partea a doua a interviului imediat ce e publicată:

2 gânduri despre „Articol interviu: De vorbă cu Adriana BOGDAN, psiholog, psihoterapeut și profesor Montessori de 8 ani pentru copii de 6 -12 ani, cu studii efectuate în domeniu în SUA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s