Parentingul care aduce fericirea, parenting în stil nordic/danez

Cum își cresc copiii cei mai fericiți oameni de pe planetă

Din anul 1973 Danemarca a fost votată țara cu cei mai fericiți oameni din lume ani la rândul.

Din 2012, de când World Happiness Report se ocupă cu aceasta situație publicată anual, țările nordice și Danemarca se situeaza constant în top 10.

S-au făcut studii, a fost chiar și o emisiune la Oprah dedicată acestui subiect, dat fiind că SUA nu e niciodată în top 10. În cele din urmă s-a ajuns la concluzia ca totul pornește de la educație.

Romania a ocupat în 2020 locul 46.

În cartea „The Danish Way of Parenting”, Jessica Joell Alexander și Iben Dissing Dandahl, ne dau o mână de ajutor și ne prezintă acest tip de parenting foarte structurat, folosind acronimul de la PARENT.

P_ Play, Free play

Joaca libera a copilului, singur sau cu copii de vârste diferite, în care părinții nu intervin aproape deloc. Aceasta ajută copilul să se dezvolte armonios, nu pune presiune pe el. În cazul jocului de grup copilul învață regulile muncii în echipă, acceptarea celorlalți, negocierea , socializarea, coopeearea, atât de necesare în viitor pe toată perioada vieții.

Jocul Lego, din ce în ce mai complex, folosit de copii de la 1 an și jumătate și până la adulți a fost inventat de către un tâmplar danez.

A_Authenticity

„Nici o mostenire nu e mai prețioasă ca onestitatea” William Shakespeare

Onestitatea este folosită atât în comunicarea cu copiii, cât și în filme și povești.

În cea mai  cunoscută poveste daneză, Mica Sirenă, Hans Christian Anderson aduce în fața de fapt o tragedie în care frumoasa fată se transformă în sirenă întrucât prințul la care visa se căsătorește cu altă fată.

Filmele au de obicei un final la care să reflectezi, nu neapărat fericit, nu ca cele americane in care torul este minunat si in cele din urma, contrar asteptarilor, în subconștient rămâi nemultumit că nu ești și tu la fel de bogat, cu atât de mult succes, atât de curajos sau frumos precum personajul principal.

Acestea îi ajută să vadă că nu totul decurge în mod ideal și că este nevoie de muncă să ajungi unde îți dorești pe de o parte și să fii mulțumit pentru ceea ce ești și deții pe de altă parte.

În altă ordine de idei este important ca fiecare să își înțeleagă emoțiile și să lucreze la ele. E considerat ok să ai toate emoțiile și pozitive și negative, să le recunoști și să ajungi să fii capabil să le gestionezi pe fiecare în parte: furie, bucurie, tristețe, frustrare etc. Recunoscându-le și considerând ceva normal să ai astfel de emoții, poți să faci ceva în acest sens.

În cultura americană și la noi în parentingul pozitiv sau permisiv se pune accent doar pe partea pozitivă, doar că nu te poți preface la nesfârșit că totul e roz.

R_Reframing

Parafrazarea / Reformularea în cazurile mai puțin plăcute este esențială.

Atunci când îți vine de exemplu să spui copilului nu, te gândești cu răbdare și calm la ce alternative ar exista și reformulezi un raspuns din nu în da, da în urmatoarea situații sau poate în funcție de…

O altă latură în parafrazare este aceea de a folosi limbajul pozitiv.

Orice situație care pare negativă poate fi transformată în ceva care poate fi mai puțin  dureros, mai puțin negativ.

Ei învață să facă asta de mici.

Există cursuri de parafrazare atât în țările nordice, cât și în SUA.

Dacă întrebi un danez cum se simte când afară ploua și e urât, acesta va spune că e bucuros că e la muncă și nu s-a nimerit să fie în vacanță pe așa o vreme.

O alta vorbă deja binecunoscută legată de vremea rece și umedă din țările nordice, care susține ieșitul afară și joaca în aer liber a copiilor în orice anotimp: „nu există vreme rea, ci doar haine nepotrivite”

Evitarea etichetarilor este deasemenea inclusă aici. Etichetarea face copilul să se comporte conform etichetei și rămâne în mintea copilului pentru toata viata ( leneș, timid, agresiv, rău, nu e bun de nimic, etc.)

E_Empathy

Cercetările în neurostiinta au demonstrat că există o conștiință socială. În experimentul „dilema prizonierilor” s-a demonstrat că oamenii preferă să colaboreze, că le pasă de binestarea celorlalți.

Empatia este un lucru esențial în inteligența emoțională; aceasta se învață. Iar inteligența emoțională este  cheia succesului în relațiile de orice fel: parteneriale, de afaceri, de prietenie și mai ales în relația cu copiii.

N_No ultimatums

Când lansezi un ultimatum ca părinte, ulterior simți nevoia de a continua lucrurile promise și urmărești să reintri în control. În acest caz te înfurii și ajungi să îți plesnești eventual propriul copil.

Ca să nu ajungă acolo, danezii nu folosesc ultimaturile.

Preferă parentingul prin respect. Ei cred că respectul se câștigă. Frica nu induce respect.

Frica este un sentiment foarte puternic; „blame shame and pain” (învinovățirea, rușinea și durerea) fac un copil să îți răspundă în final cu ceea ce aștepți să auzi și nu ceea ce e adevărat, ce s-a întâmplat sau ceea ce simte.

Aceleași principii de „no blame  shame or pain” sunt utilizate in comunicarea nonviolenta dezvoltată de dr. Marshall Rosenberg.

Danezii nu își pun  problema de ceea ce cred ceilalți despre copilul lor atunci când face o scenă , când face un tantrum. Ei fac ce e bine pentru copilul lor. Asta e ceea ce contează.

Și cred cu tărie că nu există copil rău; există un comportament rău. Ei pun comportamentul nedorit în context. Își pun  întrebarea de ce se comportă copilul așa în acest moment?

Copiii sunt născuți  buni (asemenea se precizează și în teoria montessori); ajung într-un fel sau altul ca urmare a expunerii unui anumit  context.

Nu uită de vârsta copilului. Copiii nu sunt adulți mici. Ei coboară la nivelul lor și au așteptări în funcție de vârstă.

T_Togetherness_ Hygge

Familia și prietenii sunt sfinte și foarte importante.

Există adunări regulate cu familia și prietenii. Toți participă la organizare cu mancare, băutură, lumânări și joacă jocuri împreună chiar dacă nu au neaparat chef în acel moment. Pun în prim plan fericirea grupului în detrimentul individualismului. Cântă cu toții cantece în funcție de eveniment.

Transformă pe eu în noi. I în we. Daca înlocuim I cu we , chiar și illness (boala) devine wellness (stare de bine).

Copiii sunt învățați să fie membri de echipă pe care te poți baza.

Mamele noi dintr-o zonă sunt susținute familie, prieteni și de celelalte mame din zona respectivă, formând grupuri care se susțin reciproc.

Chiar și doar câteva idei aplicate începând de azi în viața de familie o pot ajuta să fie măcar un pic mai fericită.

Enjoy life!

Citește mai mult:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s